Pași mici pe zgură pentru trofee strălucitoare

Dacă tot se termină turneul de la Wimbledon mă ținea obrazul să nu vă zic și de ultimii bani cheltuiți din ultimul rinichi la fostul turneu patronat de Țiriac. Nu vă gândiți prea mult, e Madrid Open, la care am fost din Mai da’ suferind de o lene cruntă n-am scris nimic până acum, deci i-a venit timpul.

Mutua Madrid Open

În 2021 după pandemie mergeam prima oară în Spania, prima oară la tenis. În 2023 am zis că e cazul să mă întorc.
Multe stele tinere în tenis meritau să sacrific și ultimul rinichi pentru niște meciuri frumoase. N-am regretat. Cu toată experiență acumulată în 2021 deja știam cele mai bune locuri și cumva cele mai bune zile în care să-ți iei bilet pentru meciuri echilibrate.
Cu Alcaraz cap de afiș și cu o haită de tineri după el gata să-i dea cu zgura-n ochi doar că să-l bată era un must. Să nu mai zic de Rybakina, viața mea, care atât de mult mă iubește încât a pierdut până să plec la Madrid, deci n-am văzut-o.

Sesiunile de zi și de seară

Așa cum probabil ați auzit sau am mai explicat, sesiunile la tenis se împart în cele de zi și de seară. Ca un disperat, ce sunt, am zis că e necesar să le văd integral. Așa că am optat pentru sesiunea de seară din ziua de duminică unde Alcaraz s-a luat la trântă cu Dimitrov. Și full day pentru luni și marți. M-am copt, vă întrebați, puțin spus. Cârnăcior la soare uitat eram. Dar eram fericit, în mijlocul mulțimii, țipând și aplaudând, mi-a plăcut, nu mă întrebați.

Meciuri – Jucători

Alegând varianta avansată a turneului, era clar că o să fie foarte multe meciuri tari dar există și riscul surprizelor în care jucătorii mari pot fi eliminați de jucători mai slab cotați. Cum era cazul de care explicqm mai sus cu Elena Rybakina.
Dar am fost norocos să-i văd la treabă pe jucători precum Medvedev, Rune, Alcaraz, Zverev, Dimitrov, Tsitsipas sau Davidovich Fokina.
Sau la fete jucătoare precum Sabalenka, Swiatek, Badosa, Sakkari, Andreeva sau Begu.

Sfertul de finală vedetă

Practic meciul pentru care toată Spania și-a luat concediu. Puțin trecut de ora 16:00 într-o marți, sfert de finală, copt eram într-un stadion plin ochi. Finala din 2022 s-a transformat în sfert de finală un an mai târziu. Gata eram de dramă, dar Zverev după 5 game-uri a arătat faptul că n-a mâncat jăratic, precum calul lui Făt-Frumos, și nici super puteri nu are.
Alcaraz era cu toată Spania după el și cu un stadion care la orice minge trimisă decisiv în terenul neamțului aducea bomba în tribune.
Două seturi rapide și mingea de meci la care s-a ridicat în picioare tot publicul. Alcaraz în semifinale cu șansă mare la titlul pe care avea să-l și câștige ulterior.

Bilete

De prin februarie am început să tot bâzâi că vreau la tenis, am început să pun lucrurile pe hârtie, calcule, bilete de avion, cazare, tenis și baschet și fotbal și aoleu, rămân gol pe dinautru. Câte organe să mai vând?
Pont e să-ți rezervi cazări mai multe, din timp, eu am făcut asta din februarie pentru mai și prețul a fost mai mult decât pământesc. Cu biletele de avion un pic mai grav, da’ și acolo dacă stați cu ochii pe Wizz sau Ryan sigur se găsește vreo reducere, promoție.

Biletele la turneu au fost cam 230euro, luate direct de pe site-ul lor oficial astfel încât să nu existe surprize la intrare. Cu toate astea după mine, fără SPF și cu o pălăriuță m-am plantat frumos pe stadion și nu m-am mișcat prea mult.

Tips: Biletele cumpărate pentru Stadionul Manolo Santana (stadionul principal) nu doar că-ți oferă accesul pentru meciuri dar poți ajunge și pe terenurile secundare, acolo unde dacă ești norocos îi mai vezi și la încălzire/antrenamente.

Concluzii

În 2021 Alcaraz pleca cu prosopul în cap de pe teren învins de Nadal. Acum a arătat el cine e și încă o face.
La momentul scrierii acestui articole în semifinală la Wimbledon cu șanse mari de finală, dacă-l lasă Medvedev, da’ dacă mă întrebați pe mine cred o să-l lase. El, Zverev și Sabalenka au fost pionii principali pentru care am optat să merg la acest turneu într-o fază atât de avansată a acestuia știind că voi avea parte de meciuri faine. Și nu am rămas deloc dezamăgit. Bine, era și Tsitsipas acolo, pe vremea când nu se iubea cu Badosa și era mai anost, acum are niște culoare în viață lui.

Prețurile pământești, condițiile strălucite, oamenii fericiți și încântați de ceea ce se întâmplă pe teren. 2024? Cred că Roma again, pentru că anul trecut am văzut prea puțin și mai e loc. Dar să ajungem first până-n 2024. Cine știe ce boală vacii nebune ne mai lovește până atunci?!

Stați aproape că loc de articole mai este și o să revin cu unul la finalul verii, unde o să vorbesc despre experiența de la SAS. Una care practic mi-a completat vara și direcțiile cu privire la niște dorințe pe care le aveam de când eram mic.

Până la următoarea ne vedem la mine pe Instagram, dacă nu mi-ați dat follow, nu e târziu nici de acum, iar pentru lucruri extra cu drag pe tiktok.
Pe data viitoare, s-aveți o vară până atunci..