Bătrâna doamnă își arată vârsta

Templul de sub Alpi are aceeași strălucire dar nu mai are aceiași jucători

Torino

Poate nu mulți ați înțeles din titlu că este vorba de Juventus.
Cei care ați citit articolele mele de aici probabil v-ați prins ușor că iar am ajuns la un eveniment sportiv.
Da, așa s-a intamplat, din nou. De aș avea stare vreodată?!
Am vorbit ca mama acum, că mereu îmi zice să mai stau locului.

Planificasem drumul la Torino cu alt scop, după ce am luat biletele și cazarea m-am gândit să dau un search rapid și după ce evenimente sunt în acel weekend. Și ce am găsit?
Nimic mai important și mai prețios decât Juventus Torino – AC Milan. Fix ce-mi trebuia, un alt motiv să plec de acasă

Juventus Torino – AC Milan

Cred că din titlu se înțelege deja grandoarea acestui eveniment.
O lună de zile am dat zilnic refresh pe site-ul celor de la Juventus pentru a prinde momentul când se pun biletele în vânzare. Sincer, tot evenimentul acesta pentru mine
se rezuma la jucători. Despre Ronaldo am spus mereu că e un jucător foarte bun,
dar nu-mi place caracterul lui. Și totuși speram să-l văd pe teren. Ehe, bucuria s-a năruit pe
29 august, când acesta s-a întors acasă, căci așa au scris suporterii celor de la Manchester United pe rețele de social media. Dar nu m-a întristat. Știam că cel mai bun fotbalist avea să fie pe teren, Zlatan Ibrahimovic. 
Altă bucurie zdrobită cu 3 zile înainte de partidă când toată presa din Italia a titrat mare 
#Ibra non ce la fa, si tira fuori per la #Juve. Pe scurt, Ibrahimovic nu va fi nici el pe teren.
A rămas să mă mulțumesc cu nemuritorii Chiellini și Bonucci, campioni europeni totuși. Hai, bine și restul, Kulusevski, de exemplu. Un jucător căruia toți oamenii din fotbal îi prezic un viitor mare, dar parcă nu mai crește.

Bilete

Spuneam și anterior că zilnic am stat pe site-ul lor pentru bilete, nici pe Moș Crăciun
nu-l așteptam cu atât de mult interes. Cu 3 săptămâni înainte s-au afișat prețul acestora și data la care
vor fi puse în vânzare la liber, pentru că întâietate aveau abonații și membrii din fan-club.
Două bilete la meci sau o chirie pe o lună la Obor. Căci cam aici s-a învârtit prețul. Nu, nu sunt bogat.
Credeți că mănânc pâine cu dulceață acum?! Nu, mă opresc la cartofi prăjiți. Glumesc, desigur.
Localizare? Tribuna EST, rândul 4. Practic îl prindeam pe arbitru de fluier, dacă mă întindeam un pic.

Juventus – Milan – Cronica

Bătrâna doamnă își arată vârsta și neputința. După 3 etape derby-ul o găsea pe Juventus aproape de coada clasamentului. Milan, fără Ibrahimovic, dar cu un meci excelent făcut pe Anfield, chiar dacă a pierdut, venea încrezătoare.

Încredere zdrobită încă din minutul 5 de Morata, care după un contraatac rapid a deschis scorul pentru torinezi. 
Purtați de încredere și de vibe-ul transmis din tribune Juventus a continuat să se năpustească peste poarta
francezului Maignan. Atacuri fără rezultat și tabela a rămas blocată până la pauză.
FINO ALLA FINE, ar zice torinezul.

Repriza a doua a ținut-o pe Juventus doar în jumătatea ei, rar scoțând capul înspre poartă adversă. 
Milan voia măcar un punct, dar pentru asta trebuia să egaleze. Lucru care s-a și întâmplat.
Cu 15 minute înainte de final un corner executat perfect de Tonali îl găsește pe Rebic în careu care înscrie cu capul la colțul lung. Până la final Kalulu mai are o ocazie mare, dar meciul se încheie la egalitate.
Meciul s-a mutat în tribune între suporterii celor două echipe. Calmați rapid de stewarzi, au luat drumul casei dezamăgiți. După 4 etape Juventus are 4 puncte și este pe loc retrogradabil.
Dar, FINO ALLA FINE, continuă să spună torinezul.

Experiența

Dezamăgit că n-am reușit să-l văd pe Ibrahimovic, și nu știu dacă voi mai avea ocazia să-l văd într-un meci oficial. Atmosfera completată mai mult de fanii celor de la Milan, Juventus adormită și pe teren și-n tribune.
După imn torinezii au intrat într-o letargie și nu reacționau decât la înjurăturile celor de la Milan.
Fotbal de ligă mare, jucători la fel, suporteri fără mască. Accesul foarte ușor. Certificatul verde,
un act de identitate și biletul partidei au fost de ajuns pentru a mă bucură din nou de o experiență la superlativ
pe un stadion de același nivel. La cât de bine vorbesc despre ei parcă ar fi o promovare. N-ar trebui să mai gândesc cu voce tare. Rămân doar la stadiul de pasiune.

Concluzii

Un meci bun, presărat cu numeroase interjecții italienești. Dacă nu știam destule înjurături
mi-am mai aprofundat dicționarul cu câteva. Orice lucru nou e bine-venit.
Echipe cu bogat palmares european și cu suporteri pasionați.
M-am bucurat să fiu printre ei și să tip din toți plămânii. La prossima volta, ar zice italianul și asta spun și eu acum. 
Pasiunea pentru sport rămâne aprinsă.  Sper să rămână și călătoriile permise astfel încât până la finalul anului să mai împărtășesc vreo experiență de pe alt stadion, tot aici.

Mai multe poze gășiți și la mine pe instagram. Iar dăcă nu mi-ați dat deja follow nu-i târziu nici de acum.
Pe data viitoare..